Framantare

Se crapa de ziua si ochii mei refuza sa se inchida.Inca nu vor sa amorteasca,sa se amageasca cu imaginea ta putin neclara si cu basme stupide.Prefera sa priveasca monitorul vechi in locul filmelor de proasta calitate cu un scenariu si mai prost ce nu poate deveni niciodata realitate.De data asta vor sa il futa.Orice lucru are o limita.Prefera sa se mai rocoreasca putin,sa lase aerul rece de afara sa le inece irisul.Daca as putea, as sta mereu treaza numai sa nu te vad venind spre mine cu zambetul ala al tau care ma innebuneste.Mi-as infige spinii trandafirilor in ochi,mi-as astupa urechile cu petalele si mi-as strapunge inima cu grengile lor,sa moara,sa crape,sa sangereze,sa uite...Mi-as lovi buzele cu maracini sa le iau orice urma de dorinta.Mi-as imbata creierul cu suc,sa-l inund,sa uite si el.Urasc sa ma trezesc brusc din iluzia asta pe cat de frumoasa pe atat de neadevarata.Urasc sa uit anumite amanunte si apoi sa ma straduiesc sa mi le amintesc.Toate lucrurile astea stupide ma scot din minti,ca si tastele...De ce tocmai trandafiri?Te las pe tine sa te gandesti si poate apoi imi raspunzi...