sâmbătă, 10 martie 2012

I can't believe it's ending this way

Dupa-amiaza aceasta insorita se cufunda acum in licarirea trista a amurgului.Incerc sa sting taciunii furiei cu o melodie veche si trista.Asemenea lui,si eu ma cufund in fiinta si ma analizez,ma despic in cele mai mici bucatele si-mi caut cu lupa dorinta.Ratiunea mi se tot impotriveste,dar intr-un final,m-am descis ca astazi trebuie sa ma opresc.
Sa ma intorc la tine ar inseamna sa imi incatusez iarasi impulsurile cu lanturile nevazute ale unei existente monotone si prea linistite.Insa mi-e teama de singuratate,de gol si de faptul ca prezenta mea nu este de ajuns.Imi este extrem de greu sa imi creez urmatoarea clipa,caci mi-e frica de un esec greu de indurat.Stiu ca pentru tine a fost dificil sa inveti tacerea.As fi vrut sa te invat eu,dar astazi m-ai alungat.Simteam cum sufletul imi era izbit de colturi dureroase.Acum s-a rupt si parti din el s-au risipit.Ajuta-ma sa le adun,dar fara vorbe.Nu mai vreau cuvintele tale,caci ele ma vor imbata si voi uita...